Wikipedia:Dezambiguizare
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Îndrumări Wikipedia vedeţi şi listă de politici |
---|
Conţinut |
Autobiografie Nu include copii ale surselor primare Dezambiguizare Nonsens evident |
Clasificare |
Subpagini Categorii, liste şi formate de navigare Liste Categorii |
Editare |
Fii curajos Construieşte reţeaua Descrie modificările Mărimea articolului |
Discuţii |
Ghid pentru paginile de discuţii Semnătură Fii pentru ajungerea la un consens |
Comportament |
Wikiquette Profanitate Wikipedia:Nu dezorganiza Wikipedia pentru o argumentaţie personală Nu speria noii veniţi Semnează mesajele lăsate pe paginile de discuţii Pagina de utilizator |
Pentru ghidarea stilului (nu pentru îndrumare) |
vedeţi şi Manual de stil |
Se întîmplă uneori ca două sau mai multe noţiuni distincte să fie cunoscute sub o aceeaşi denumire, de exemplu Atena poate să însemne pe de o parte capitala Greciei şi pe de alta o zeiţă. Întrucît fiecare articol trebuie să trateze un subiect şi nu un termen (Wikipedia nu este un dicţionar) este nevoie ca articolele care discută astfel de subiecte să poarte titluri diferite. Procesul de diferenţiere a acestor articole se numeşte la Wikipedia dezambiguizare. (Cuvîntul nu există în dicţionare, dar a fost preferat altor variante precum clarificare sau omonimie, care erau prea ambigue.)
Cuprins |
[modifică] Procedură
Dezambiguizarea unui termen are două aspecte:
- O pagină specială unde cititorul poate alege dintr-o listă de articole cu nume identice sau similare pe care doreşte să-l citească.
- Cîte o trimitere către această pagină specială dinspre fiecare dintre articolele implicate.
[modifică] Pagina de dezambiguizare
Pagina care conţine lista de subiecte omonime (sau cvasiomonime) se numeşte pagină de dezambiguizare. Aici i se oferă cititorului posibilitatea de a alege între diferitele sensuri pe care le are un termen. Această pagină se plasează în spaţiul articolelor, deşi nu este un articol propriu-zis, pentru a simplifica modul de realizare a legăturilor interne.
Continuînd exemplul dat la început, pagina de dezambiguizare pentru termenul Atena are titlul „Atena (dezambiguizare)”, neapărat în această sintaxă, cu paranteze. Conţinutul paginii este următorul:
Atena se poate referi la:
- Atena, oraş, capitala Greciei
- Atena, zeiţa înţelepciunii în mitologia greacă
Astfel, pagina cuprinde următoarele elemente:
- o referire la denumirea în cauză (cu caractere aldine),
- o listă de articole care tratează subiectele respective (folosind formatul cu asterisc),
- o etichetă care anunţă că această pagină nu este un articol propriu-zis, ci doar o listă de trimiteri.
Eticheta se introduce folosind formatul {{dezambiguizare}}, care creează aspectul uniform al acestor pagini, le plasează în categoria numită Dezambiguizare şi oferă o legătură spre această pagină de explicaţii.
[modifică] Articolele dezambiguizate
Pentru a veni în ajutorul cititorului care a ajuns la un anumit articol deşi ar fi vrut să citească despre un alt subiect cu acelaşi nume, toate articolele implicate trebuie să conţină la loc vizibil o trimitere spre pagina dezambiguizare. De exemplu articolul despre oraşul Atena conţine la începutul său următoarea etichetă:
Eticheta este realizată cu ajutorul formatului {{dezambiguizare notă|conţinut=oraşul Atena|cuvânt=Atena}}
Unde primul parametru precizează succint despre care sens al termenului vorbeşte articolul, iar al doilea arată care este titlul paginii de dezambiguizare, fără a include şi paranteza din titlu.
[modifică] Titlurile articolelor dezambiguizate
Deoarece nu pot exista două articole cu acelaşi titlu a fost nevoie de o metodă de a diferenţia cumva şi după titlu articolele care discută subiecte omonime. Pentru aceasta se recomandă introducerea la sfîrşitul titlului a unei paranteze în care să se precizeze -- de preferat într-un singur cuvînt -- domeniul sau trăsătura de bază a subiectului. De exemplu articolul despre zeiţa Atena se numeşte Atena (zeiţă), indicînd genul proxim. La fel de bine se putea numi „Atena (mitologie)”, indicînd domeniul.
Atunci cînd unul dintre articolele dezambiguizate este mai probabil să fie căutat de cititori decît toate celelalte, acest articol poate să nu aibă în titlu nici o paranteză. Acesta este de exemplu cazul articolelor:
- Articolul Mihai Eminescu, despre poet, are prioritate faţă de articolul Mihai Eminescu, Botoşani, despre o comună.
- Articolul Ateneul Român, despre instituţie, are prioritate faţă de articolul Ateneul Român (Caragiale), despre o scurtă scriere publicistică a lui Ion Luca Caragiale.
Folosirea parantezei are şi un avantaj tehnic. Pentru a introduce undeva o legătură internă spre un articol cu paranteză în titlu se poate folosi un cod simplificat, în sintaxa
- [[Atena (zeiţă)|]] (de remarcat că există o bară verticală care nu e urmată de nimic)
prin care paranteza din titlu este detectată automat şi nu mai este afişată: Atena.
[modifică] Alte moduri de dezambiguizare
În anumite cazuri metoda de dezambiguizare cu paranteză a fost înlocuită cu altele, considerate mai eficiente:
- Titlurile articolelor despre localităţi rurale sînt urmate de o virgulă şi de numele subdiviziunii teritoriale din care fac parte:
- Titlurile articolelor despre sate omonime conţin numele subdiviziunilor teritoriale de două ranguri (în România comuna şi judeţul), în formatul:
- Titlurile articolelor despre rîuri conţin şi cuvîntul Râul:
O altă cale de dezambiguizare, aplicabilă numai uneori, este găsirea unui titlu suficient de explicit pentru a nu putea fi confundat cu nimic altceva.